„Am lansat această inițiativă specifică denumită >. Îmi propun să fie una din prioritățile mandatului meu, pentru că ne aflăm la începutul perioadei de implementare a bugetului 2014-2020 și Comisa va încerca să colaboreze cu autoritățile centrale, dar și direct cu autoritățile locale, pentru a identifica problemele de ordin structural care împiedică sau încetinesc absorția fondurilor europene. Pentru început vor fi analizate două zone din România, regiunea nord-vest și regiunea nord-est, dar vom implica toate regiunile. Din păcate, România are cinci regiuni din cele opt cele mai sărace din Uniunea Europeană”, a spus comisarul european, joi, cu ocazia semnării documentului cu vicepremierul Vasile Dîncu, la Ministerul Dezvoltării.
Corina Crețu a adăugat că experți ai DG-RIGIO vor încerca să găsească împreună cu autoritățile române, la nivelul fiecărei regiuni, soluții pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanțare europeană, dar și de selecție a proiectelor cu impact major pentru cetățeni.
„În raportul de țară elaborat de Comisia Europenă se arată că aproape 9 milioane de oameni din România sunt la limita sărăciei și prezintă riscul excluderii sociale. Din acest punct de vedere, Comisia Europeană este aici să facă tot ce poate pentru a îmbunătăți nivelul de viață al oamenilor și acesta este scopul acestui proiect pilot, acela de a maximiza impactul fondurilor europene pentru că avem, în perioada trecută de rogramare, multe proiecte care practic au fost făcute doar de dragul absorției fără să producă neapărat creștere economică și locuri de muncă”, a spus Corina Crețu.
Totodată, comisarul european a anunțat că o altă țară în care se va implementa acest proiect este Polonia.
La rândul său, vicepremierul Vasile Dîncu, ministru Dezvoltării, a subliniat faptul că „nu este o bucurie” că România deține 5 regiuni din cele 8 cele mai sărace regiuni din Europa.
„Sărăcia e de multe feluri, chiar dacă ni se pare că seamănă toți săracii lumii. Regiunile de dezvoltare, specialiștii o spun, sunt mari diferențe în modul în care este privită dezvoltarea, cum oamenii își privesc propriile lor resurse de dezvoltare pe care de multe ori nu le descoperă, de aceea protocolul pe care-l semnă are legătură cu angajarea ministerului nostru, a experților noștri, alături de cei din cele două regiuni, pentru a construi singuri, cu asistența specialiștilor din UE, modele de dezvoltare adaptate regiunilor respective”, a spus Dîncu.
În opina sa, există cereri, priorități, modele diferite în funcție de regiune și „cheia” este la nivel local pentru că nicio zonă nu se poate dezvolta numai cu aport extern.
Vicepremierul a mai precizat că Guvernul intenționează să direcționeze fonduri mai mari de la bugetul de stat către zonele care nu au resurse proprii.